Fac yoga zilnic

Fac yoga de 5 până la 8-9 ori pe zi. Fiecare ședință durează între 30 de secunde și 10 minute. Ședința începe în momentul emoționant și mult așteptat al desprinderii guriței Ștrengarei de sânul meu. 

În acest moment are loc primul test: dacă nu se trezește în timpul îmbrăcării mele, înseamnă că a adormit destul de bine. Al doilea test: se iau piciorușele grăsune de pe piciorul meu și se așeză cu grijă pe saltea. Și nu, nu se pupă cu nesaț, nu acum. Testul nr. 3: se ia mânuța care dormitează leneșă pe pieptul  meu și se așază lângă cealaltă mânuță pe saltea. Și nu, nici asta nu se sărută cu nesaț! De obicei, urmarea acestui test este  o poză superbă cu două mânuțe inocente (acum nu trag de păul meu!) împreunate ca pentru rugăciune. În cazul în care vreunul dintre teste iese pozitiv, adică se trezește, atunci reluăm tot procesul adormirii de la capăt.

Buuuun...... nu s-a trezit. Putem începe: se întinde piciorul care tocmai a fost eliberat de greutatea dulce a celor două picioușe. Se întinde mâna de la baza saltelei și se mută greutatea corpului astfel încât să ajungem deasupra copilului adormit cam așa: 

Se menține echilibrul câteva secunde și se ridică piciorul dinspre marginea patului, mutăm deci greutatea corpului pe trei membre. Piciorul aflat în aer se îndreaptă cu grație și cât de multă încetineală posibilă către terenul de aterizare: podeaua. În momentul aterizării, se mută greutatea corpului pe acest picior și încet, în echilibru perfect se ridică piciorul sprijinit pe saltea și brațele, unul câte unul. Dificultatea exercițiului este în relație direct proporțională cu distanța dintre poziția inițială și marginea patului.  

După aterizare se învelește copilul dacă e cazul.

Încă ceva. În timpul exercițiului meditez intens! Meditez la nepocnirea oaselor și a încheieturilor, la nescârțâirea patului, la nenimerirea acelor două scânduri din podea care fac zgomot. Uneori îmi iese, alteori nu.

Gata, exercițiul s-a terminat!

Când am timp și dispoziție fac și yoga din asta mai soft.

Managementul timpului

La un moment dat erau tare la modă cursurile de Time Management. Se făceau periodic. Majoritatea aveau la activ cel puţin un astfel de curs. Mă întreb dacă a făcut cineva un sondaj pentru a vedea eficienţa lor ulterioară. A venit criza şi au fost primele training-uri eliminate de pe lista de perfecţionare a angajaţilor. Oare de ce?

Ce legătură are managementul timpului cu mămicitul? Vă zic imediat. Mămicitul e cel mai bun training de Time management ever! Pentru că altfel nu se poate. Pentru că nu ai când să schimbi, drăgăleşti, hrăneşti, educi, plimbi, întreţii un bebeluş şi să şi te speli, mănânci, faci curat, pregăteşti mâncarea pentru bebi, pentru tine si restul familiei, citeşti ultimele noutăţi în materie de diversificare şi sleep training, să zâmbeşti galeş omului iubit, să ai grijă să nu arăţi ca muma pădurii când faci asta (poate anul viitor) să linişteşti bebeluşul plângăcios, să dormi, să speli vase, rufe, podele, să sterilizezi biberoane şi linguriţe, să calci.... să mai  continuu? Sună cunoscut?  

Ei bine, dacă eşti în aceeaşi siuaţie cu mine cu siguranţă ai creat nişte metode prin care să foloseşti timpul cât mai eficient posibil.

Aici sunt câteva din principiile după care mă ghidez în acele câteva jumătăţi de oră libere pe care le am zilnic:

1. nu lăsa pe mai târziu ce poţi face acum! Chiar dacă asta înseamnă să pui în sertar furculiţele din uscătorul de vase, sau să setezi microundele pentu sterilizare, sau să sortezi hainele pentru următoarea tură de spălat, sau să faci un duş :-) Oricât de mică ar fi activitatea respectivă îţi vei mulţumi mai târziu că ai facut-o!
2. fă mai multe lucruri în acelaşi timp, în limita posibilităţilor desigur! Un truc foarte bun e să faci mai întâi acele lucruri care durează mai mult, dar îţi cer prezenţa la început (spălat rufe, pregătit mâncare) şi în timp ce maşina de spălat merge, mâncarea fierbe pe foc, prăjitura se coace în cuptor, păpica lui bebi e în steamer, speli vasele şi întinzi rufele. 
3. când găteşti mâncăruri ce pot fi congelate fă două sau trei porţii, şi congelează ce nu mâncaţi acum. Eu de exemplu fac întotdeauna mai mult aluat de pizza, şi când nu mai ştiu pe unde să scot mâneca petru că nu am reuşit să pregătesc nimic, dezgheţ o porţie şi am asigurat cina. De asemenea, când găteşti, poţi să găteşti pentru două sau trei zile. Mie nu-mi place să mănânc acelaşi lucru mai multe zile sau să mănânc mâncare veche şi, de obicei, fac o friptură şi o asortez cu mai multe garnituri rapide.
4. tot la capitolul congelator, este şi metoda pregătirii unor porţii de zarzavat pentru supe/ciorbe şi congelarea lor. Metodă descrisă foarte practic aici .
5. mâncărica lui bebe pregătită în cantităţi mai mari şi congelată în porţii individuale. Pe această temă voi reveni într-un post viitor.
6. folosesc cutii. Am un coş drăguţ în care pur şi simplu arunc jucăriile când vine seara şi în felul ăsta am facut ordine rapid, iar mâine le am din nou la îndemână.
7. seara las totul lună pentru că ştiu că a doua zi o iau de la capăt. Ce n-am reuşit să fac în timpul zilei termin seara: spăl vasele, îmi întreb iubitul cum a fost ziua lui, pregătesc cerealele micuţei, sterilizez sticluţa de lapte, fac duş etc.  
8. nu refuz ajutorul când mi se oferă! La asta încă lucrez :-), uneori îmi iese şi reuşesc să  nu mă simt vinovată când îmi face altcineva treaba. De exemplu, au fost socrii în vizită, şi deşi am reuşit să servesc ceva diferit la fiecare masă, una din cine a pregătit-o soacra mea, şi de asemenea, spăla vasele cât eu o adormeam pe Ştrengară. 
9. deleg sarcinile. De exemplu, când e soţul acasă seara, el este cel care face băiţa. 
10. nu uita să te odihneşti! La urma urmei pentru bebe e mai important să aibă alături o mămică odihnită, veselă şi disponibilă, decât să  fie praful şters!

O admir pe mama de când mă ştiu. Mereu mă întrebam de unde are atât de multă energie şi cum reuşeşte să facă atâtea într-o zi. Acum ştiu. Mulţumesc mamă!

Voi ce metode de time management folosiţi?

Sursa pozei:   http://www.google.ro/imgres?q=baby+clock&hl=ro&sa=X&nord=1&biw=1440&bih=785&tbm=isch&prmd=ivns&tbnid=wGGl43gHbzRzsM:&imgrefurl=http://www.babyblogplace.com/around-the-clock-baby-showers/&docid=TZ9j20JfU6g-sM&w=300&h=300&ei=WN18TvG-JIKO4gSk07nMDg&zoom=1&iact=rc&dur=468&page=1&tbnh=157&tbnw=166&start=0&ndsp=28&ved=1t:429,r:0,s:0&tx=82&ty=54

parea simplu

Chiar parea simplu la inceput. Strengara adormea oriunde oricand, important era sa fiu suficient de repede dezbracabila. La un moment dat am citit eu ca bebelusii au nevoie de somn, si cu cat ii culci mai repede cu atat au parte de mai mult somn. Ei vor dormi pana dimineata chiar daca sunt culcati mai devreme. No, am zis hai sa incercam. 

Zis si facut: pe la o luna Strengara avea program seara, program pe care il are si azi: 7.30 baita, masaj, papica, somn. Urma aproximativ jumatate de ora, uneori mai mult alteori mai putin, de negocieri in momentul transferului in patutul ei. Cum luam copilul adormit din pat si il aterizam cu grija la el in patut cum incepea concertul. Concertul nu se oprea nici la leganat de patut, nici la cantat, nici la plecat si revenit, nici la masaj pe burtica. Concertul inceta cand copilul era transferat inapoi in patul mare si alintat cu suzeta naturala. O vreme mergea asa. Doua trei concerte si apoi transfer final. Pana la un moment dat cand copilul n-a mai vrut si n-a mai vrut. Asa ca azi dormim toti trei intr-un pat mare de 2/2, dar noi, adultii suntem ingramaditi in cate o margine. Strengara e bine pentru varsta ei si ca lungime si ca greutate, dar se foieste suficient cat sa ajunga pe orizontala, sau pe diagonala, lasandu-ne noua celor mari vise inghesuite si membre amortite. Dar, nu ma plang atat timp cat apuc sa dorm suficient de mult cat sa visez.

Pana aici toate bune. Ziua e alta mancare de...somn. In mod normal aveam 3-4 reprize de somn a cate jumatate de ora. Zic aveam pentru ca am citit recent intamplarile altor mamici : http://easypeasy.ro/2011/09/de-ce-nu-doarme-bebe/#comments. Eu stiam ca bebe ar trebui sa doarma mai mult ziua, dar  ma gandeam ca al meu e mai special.  Am pus in practica.

N-am mai lenevit dimineata incercand sa sugerez copilului ca inca o portie de somn ar fi utila amandurora, ci ne-am trezit. Ne-am jucat intens. Pe la  9 a fost primul somn, aproape doua ore! Fantastic. Urmeaza iar stimulare, joaca, jucarii, culori, forme. Iar somn - o ora jumate. As avea nevoie de o pagina intreaga pentru a enumera cate chestiuni domestice am pus la punct in ziua aia. Se trezeste. Ne jucam, papa, ne jucam, somn. Iesim la plimbare, ne jucam dn nou. Se face 7.30. Rutina de seara: tras draperii, pregatit pat, pus muzica de somn, mergem la baie, unde are loc baita cu ratustele, masajul si cantatul, imbracatul, dragalitul. In timp ce mergem spre camera spunem noapte buna!  in fiecare oglinda întalnită si la fiecare jucarie atarnata pe te miri unde. In pat, papica si somn. Peste juma de ora, plans papi somn. Peste juma de ora iar. Eu m-am asezat langa ea pe la 12.00. Aproximativ atunci s-a trezit si ea si nu stiu daca am dormit 2 ore in noaptea aia si eu si ea. Dimineata cheaune de somn si agresive amandoua am plecat la plimbare. Ne-am intors, a dormit aproape o ora. Treaza era alintata si mataita pentru ca oricum nu isi facuse somnul normal. La pranz a dormit mai mult pentru ca am stat si eu langa ea. Cum dadeam sa ma ridic din pat cum facea ochii  mari. Seara am iesit la plimbare, copilul meu morocanos si incruntat le zambea strainilor si atat. Ne-am intors, am urmat intocmai rutina de seara, ba chiar am zis sa devansez un pic: baita am facut-o la 7. Pana la ora 9.30 am fost in negocieri, ea somnororasa si plangacioasa, eu somnoroasa, infometata, agitata sa pregatesc si cina pentru minunatul tatic care trebuia sa ajunga acasa. Peste noapte a dormit totusi mai bine, si eu langa ea, iar azi au fost trei ture de somn fiecare mai lunga de jumatate de ora. Sunt tare curioasa cum va fi la noapte, dar inca nu ma dau batuta. 

Pentru cine citeste povestea asta e bine de stiut ca fiecare familie capata la un moment dat un ritm al ei propriu. Eu stiu ca ceea ce fac e gresit conform multor teorii si teoreticieni: copilul nu ar trebui sa doarma cu parintii sai, ar trebui sa invete sa adoarma singur, ar trebui lasat sa planga s.a.m.d. Eu nu le contrazic, dar pentru mine nu functioneaza. Sunt deschisa sa incerc lucruri noi, si tot citesc carti care se contrazic una pe cealalata :-), dar in acelasi timp imi ascult copilul. 

Doresc tuturor nopti usoare si somn odihnitor!

Intre timp au mai trecut doua nopti si sistemul incepe sa functioneze. Copilul doarme mai mult ziua! Iupiiii!